Unul dintre cele mai semnificative provocări cu care se confruntă tinerii din Uniunea Europeană îl reprezintă excluziunea de la educație și de la piața muncii. Statisticile recente arată că, în anul 2024, aproximativ 11% dintre persoanele cu vârste între 15 și 29 de ani se aflau în situația de a nu fi angajate, înscrise în sistemul de educație sau incluse în programe de formare profesională. Acest fenomen, cunoscut sub acronimul NEET, continuă să fie o problemă majoră, iar obiectivul UE de a reduce acest procentaj sub 9% până în 2030 pare dificil de atins pentru multe state membre.
Printre țările cu cele mai preocupante rezultate se numără România, Grecia, Serbia, Italia, precum și Turcia și Bosnia și Herțegovina. În cazul României, rata tinerilor NEET atinge 19,4%, una dintre cele mai ridicate din Europa. Situația este și mai gravă în Turcia, unde aproape 26% dintre tineri se află în această categorie. În contrast, țări precum Olanda și Islanda înregistrează doar 4,9%, respectiv 5%, ceea ce indică diferențe substanțiale între statele europene.
Analiza evidențiază și decalaje notabile între femei și bărbați. În România, de exemplu, 25,2% dintre tinere se regăsesc în situația NEET, față de 14% în cazul bărbaților. Aceeași tendință se observă și în Turcia, unde disparitatea este și mai mare. Excepție face Grecia, unde diferența dintre sexe este minoră, însă procentele generale rămân alarmante.
Specialiștii susțin că una dintre cauzele principale ale acestui fenomen este nealinierea dintre programele educaționale și cerințele reale ale pieței muncii. Mulți tineri nu posedă competențele solicitate de angajatori, iar această decalaj contribuie atât la șomaj, cât și la retragerea din căutarea unui loc de muncă.
Este important de menționat că, în Uniunea Europeană, cei mai mulți tineri NEET nu sunt înregistrați oficial ca șomeri, ci au renunțat complet să mai caute un loc de muncă. Această tendință sugerează o pierdere a încrederii în capacitatea de integrare economică și necesită măsuri urgente din partea decidenților.