Unul dintre cele mai semnificative challenge-uri cu care se confruntă tinerii europeni îl reprezintă excluziunea de la educație și de la piața muncii. Statisticile recente arată că, în 2024, aproximativ 11% dintre persoanele cu vârste între 15 și 29 de ani se aflau în situația de a nu fi angajate, nici în formare profesională sau educație. Acest fenomen, cunoscut sub acronimul NEET, continuă să fie o problemă majoră în mai multe state membre ale UE.
Țări precum România, Grecia, Serbia, Italia, Turcia și Bosnia și Herțegovina se situează printre statele cu cele mai preocupante rate. În cazul României, procentul atinge 19,4%, iar Turcia înregistrează chiar 25,9%. La polul opus se află țări precum Olanda (4,9%) și Islanda (5%), care demonstrează că există și exemple de bune practici.
Analiza evidențiază și decalaje semnificative între femei și bărbați. În România, de exemplu, 25,2% dintre tinere se regăsesc în categoria NEET, față de 14% în cazul tinerilor. Această diferență subliniază necesitatea unor politici care să țină cont de inegalitățile de gen.
Specialiștii subliniază că una dintre cauzele principale ale acestui fenomen este nealinierea dintre programa educațională și cerințele reale ale pieței muncii. Mulți tineri termină școala fără competențele necesare pentru a se integra ușor în economiile moderne.
Mai mult, datele arată că cei mai mulți tineri NEET nu sunt în căutare activă de un loc de muncă, ci au părăsit deja forța de muncă. Acest lucru sugerează existența unor probleme structurale profunde, precum lipsa speranței sau a motivației, care necesită intervenții complexe și sustenute.
Scăderea acestor procente reprezintă un obiectiv major al Uniunii Europene, care și-a propus să reducă sub 9% numărul tinerilor NEET până în 2030. Cu toate acestea, drumul către atingerea acestui țel pare a fi lung pentru multe dintre țările afectate.
