În numeroase cartiere din sud-vestul Birminghamului, stâlpii de iluminat public sunt acoperiți de steaguri naționale, fie Crucea Sfântului Gheorghe, fie Union Jack. Acest fenomen, care și-a avut originea la Weoley Castle în luna iulie, s-a răspândit rapid și în alte orașe precum Manchester, Newcastle, Norwich sau Worcester.
Totul a început cu inițiativa grupului Weoley Warriors, format după ce o elevă de 12 ani a fost mustrată pentru purtarea unei rochii cu modelul steagului britanic în cadrul unei zile culturale la școală. Grupul, extrem de activ pe rețelele de socializare, a strâns peste 14.000 de lire sterline printr-o campanie de crowdfunding, susținând că își dorește să reaprindă mândria de a fi englez.
Însă nu toți locuitorii văd acest gest ca pe unul de unitate. Unii consideră că steagurile au fost preluate de grupuri de extremă dreaptă, amintind de legăturile dintre campanii similare precum „Operation Raise the Colours” și formațiuni precum Britain First sau English Defence League.
Specialiștii în științe sociale subliniază că proliferarea steagurilor reflectă, de fapt, o nemulțumire profundă: frustrări economice, teama de scăderea calității vieții și sentimentul că vocea cetățenilor obișnuiți nu mai este auzită. „Când nu ai alte mijloace de exprimare, ridici un steag. Vrei să fii văzut”, explică un sociolog.
Într-o națiune unde simbolurile naționale au fost asociate și cu xenofobia, reacțiile sunt polarizate. Unii cetățeni se declară intimidați, iar oficialități precum primarul Andy Burnham avertizează că aceste steaguri pot provoca confruntări. Pe de altă parte, politicieni conservatori consideră eliminarea lor de pe stâlpi ca fiind „rușinoasă”.
Poliția a început să investigheze incidente de vandalism care au vizat sensurile giratorii vopsite în culorile naționale. Rămâne de văzut dacă acest val de patriotism va fi efemer sau va deveni o prezență permanentă, similar unor cartiere din Statele Unite.
Faptul cert este că, în contextul actual, aceste steaguri au devenit mai mult decât simple simboluri naționale. Ele reflectă o societate profund divizată, în care mândria patriotică se intersectează cu tensiuni identitare și nemulțumiri economice.
