Cercetătorii care activează în regiunile polare se confruntă cu un fenomen complex și alarmant: microbii din gheață și zăpadă joacă un rol dublu, uneori accelerând topirea ghețarilor, alteori reducând emisiile de metan. În contextul în care Arctică se încălzește mult mai rapid decât media globală, aceste organisme microscopice devin factori cheie în evoluția criosferei.
Pe ghețarii din Svalbard, Norvegia, oamenii de știință identifică comunități microbiene care, prin pigmenții întunecați pe care îi produc, absorb mai multă căldură solară și grăbesc topirea. Acest proces, denumit întunecare biologică, acoperă suprafețe vaste și contribuie semnificativ la reducerea gheții. Deși efectul este vizibil din spațiu, el încă nu a fost integrat pe deplin în modelele climatice actuale.
În același timp, alte grupuri de microbii – metanotrofii – consumă metanul din stratul de permafrost și din adâncurile ghețarilor, reducând eliberarea acestui puternic gaz cu efect de seră. Fără această activitate microbială, concentrațiile de metan ar fi și mai ridicate.
Ghețarii nu sunt simple depozite de gheață, ci ecosisteme complexe, pline de viață. Fiecare centimetru cub de zăpadă sau gheață găzduiește mii de celule vii, bacterii, viruși și alte microorganisme adaptate la condiții extreme. Aceste comunități influențează nu doar topirea, ci și lanțurile trofice, de la plancton la pești și mamifere marine.
În fața declinului accelerat al ghețarilor, cercetătorii propun crearea unei bănci internaționale de microbi polari, pentru a păstra aceste forme de viață unice și a studia potențialul lor genetic și ecologic. Pierderea acestor ecosisteme ar avea implicații majore, atât științifice, cât și economice.
