Un studiu recent evidențiază că traficul din marile orașe ale țării devine tot mai haotic, iar programul clasic al orelor de vârf se schimbă semnificativ. Conform analizei, șoferii din București petrec anual echivalentul a peste două săptămâni de muncă blocată în ambuteiaje.
De la orașe mari la cele mici, congestia variază considerabil. În timp ce municipiile ca Timișoara, Cluj-Napoca și Iași se confruntă cu aglomerații intense, localități precum Reșița, Giurgiu și Călărași oferă condiții de circulație mult mai fluide. În aceste zone, timpul anual pierdut nu depășește patru zile.
Un aspect notabil este redistribuirea orelor de vârf. Dacă până nu demult aglomerația se concentra dimineața și seara, acum intervalul 11:00–14:00 devine din ce în ce mai aglomerat. Flexibilitatea programelor de lucru, dar și creșterea numărului de curse scurte – pentru cumpărături, servicii sau livrări – contribuie la această schimbare.
Specialiști susțin că autoritățile trebuie să ia în considerare aceste noi tipare de mobilitate. Este necesară o reglare mai fină a semafoarelor, o mai bună organizare a traficului și o infrastructură adaptată nu doar la orele tradiționale de plecare și sosire de la serviciu, ci și la mișcările din mijlocul zilei.
Cercetarea a analizat date din 41 de municipii, pe baza a peste 50 de indicatori, între martie și iunie ale acestui an. Rezultatele confirmă și faptul că orașele de dimensiuni mai mici, precum Brăila și Galați, reușesc să mențină un trafic decent, cu pierderi de timp reduse, datorită unui mix echilibrat între infrastructură și volumul de vehicule.
Se observă, astfel, că mărimea unui oraș nu este singurul factor care influențează traficul, ci și felul în care este gestionat sistemul de transport. Pentru a reduce timpii de deplasare și a crește calitatea vieții urbane, este esențială o abordare adaptată la realitățile zonelor metropolitane.
