Fostul președinte bolivian Evo Morales a contestat legitimitatea alegerilor prezidențiale din Bolivia, desfășurate duminică, în urma deciziei de a-i respinge candidatura și a emiterii unui mandat de arestare împotriva sa. Potrivit declarațiilor sale, scrutinul ar fi lipsit de validitate, iar votul nul, pe care l-a susținut în campanie, ar putea obține un rezultat istoric.
Aproape opt milioane de cetățeni au fost chemați la urne pentru a alege noul șef al statului, într-o țară afectată profund de crize economice și sociale. Această consultare populară marchează posibilul sfârșit al a două decenii de guvernare de stânga, cu sondaje indicând avansarea candidaților de centru-dreapta.
Morales, primul președinte de origine indigenă al Boliviei, condusese țara între 2006 și 2019. În prezent, se confruntă cu acuzații penale, pe care le respinge categoric. Deși și-a dorit un al patrulea mandat, Curtea Constituțională a interzis participarea sa, invocând limitarea mandatelor la maximum două.
Printre candidații favoriți se numără omul de afaceri Samuel Doria Medina și fostul președinte Jorge Quiroga, ambii reprezentând opțiuni de centru-dreapta. Alegerile vor determina, de asemenea, componența noului Parlament.
În ciuda tensiunilor, procesul electoral a avut loc sub vigilența observatorilor internaționali, iar rezultatele sunt așteptate cu mare interes atât în țară, cât și în exterior.
