Etichetele aplicate pe produsele alimentare pot induce în eroare. Expresiile precum „se consumă până la”, „valabil până”, „dată de expirare” sau „ambalat la” nu au întotdeauna același înțeles și, de multe ori, nu semnalează momentul în care un aliment devine nesigur. În realitate, majoritatea acestor date se referă la calitatea și prospețimea produsului, nu la pericolul iminent pentru sănătate.
Această neclaritate are consecințe semnificative. Doar în Statele Unite, se estimează că aproximativ trei miliarde de kilograme de mâncare sunt aruncate anual din cauza interpretării greșite a termenelor afișate pe ambalaje.
Sistemul de etichetare a evoluat haotic, fără standarde clare. Fiecare producător stabilește propriile termene, folosind uneori modele predictive, teste accelerate sau pur și simplu luând ca referință practicile concurenței. Astfel, două produse similare pot avea date de expirare total diferite. Diferențele apar și la nivel legislativ: unele state reglementează strict anumite categorii de alimente, altele nu impun niciun fel de etichetare obligatorie.
În ciuda percepției că aceste date ar fi doar o tactică de marketing, ele reflectă mai degrabă un sistem neuniform și greu de înțeles. Cu excepția unor categorii sensibile – cum ar fi carnea și peștele crud, lactatele nepasteurizate, alimentele pentru copii mici și preparatele expuse în vitrine – majoritatea produselor rămân comestibile mult după data tipărită pe ambalaj. De exemplu, ouăle păstrate la frigider pot fi consumate în siguranță timp de trei până la cinci săptămâni, iar produsele congelate își păstrează calitatea și un an de zile.
O atenție deosebită trebuie acordată cărnii crude. Data afișată nu oferă nicio garanție că produsul va rezista la fel de mult și în condițiile unui frigider casnic, unde temperatura poate varia. Specialiștii recomandă consumarea cărnii de până în una sau două zile de la cumpărare, iar a celei de vită în patru-cinci zile.
În încercarea de a standardiza practicile, unele state au inițiat măsuri de unificare a etichetării. Începând din iulie anului viitor, California va introduce doar două tipuri de mesaje: „optimum de consumat până la” pentru calitate și „se consumă obligatoriu până la” pentru siguranță. La nivel național, se discută și despre o reglementare federală unitară.
Până atunci, cel mai important lucru pe care îl poate face consumatorul este să folosească simțurile – mirosul, aspectul și gustul – pentru a evalua starea unui aliment, evitând să arunce produse care sunt încă perfect sigure.
