România riscă să-şi slăbească poziţia în negocierile cu Bruxellesul din cauza suspendării unor investiţii finanţate prin PNRR

Decizia de a suspenda o parte din proiectele incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a stârnit reacţii puternice. Potrivit unor analize, măsura nu doar că periclitează eforturile de modernizare, dar şi subminează credibilitatea ţării în dialogul cu Comisia Europeană.

Iniţial prezentat ca un instrument cheie pentru transformarea economică şi administrativă, PNRR a devenit, în practică, un subiect de dispută politică. Lipsa de transparenţă, amânările repetate şi absența unor consultări reale cu societatea civilă au erodat încrederea în acest program. Mai mult, tergiversările au transformat un plan menit să stimuleze rezilienţa într-un factor de instabilitate.

Suspendarea unor investiţii, anunţată printr-o ordonanţă de urgenţă, confirmă eşecul în atingerea obiectivelor stabilite. Această decizie reflectă o realitate incomodă: multe dintre proiecte au fost greşit alese sau prost gestionate, iar acum devin o povară financiară. Transferul lor către perioade viitoare de programare nu rezolvă problema, ci doar amână inevitabilul.

Una dintre consecinţele imediate este slăbirea poziţiei de negociere a României în relația cu Comisia Europeană, mai ales în contextul pregătirilor pentru următoarea perioadă bugetară. Bruxellesul monitorizează îndeaproape implementarea planurilor naţionale, iar orice abatere semnificativă poate avea impact asupra alocărilor viitoare.

Problemele generate de suspendarea contractelor sunt multiple: de la potenţiale litigii şi cereri de despăgubiri, până la pierderi de locuri de muncă şi reducerea ratei de absorbţie a fondurilor. Mai grav, întârzieri în implementare afectează direcţii esenţiale precum infrastructura, sănătatea, educaţia şi digitalizarea, perpetuând decalajele faţă de alte state membre.

Cu o creştere economică modestă, inflaţie încă prezentă şi rate ridicate ale sărăciei, România nu-şi permite să renunţe la investiţii publice esenţiale, mai ales atunci când acestea sunt finanţate la costuri avantajoase prin mecanisme europene.

Este necesară o revenire rapidă la un dialog transparent şi la o gestionare competentă a fondurilor, astfel încât PNRR să-şi poată îndeplini rolul pentru care a fost creat: susţinerea dezvoltării durabile şi reducerea decalajelor structurale.