Liderii europeni analizează în prezent un proiect de garanții de securitate care să oblige statele aliate să răspundă în maxim 24 de ore în cazul unui nou atac al Rusiei împotriva Ucrainei. Propunerea, avansată de premierul italian Giorgia Meloni, are la bază un sistem de consultare rapidă și acțiune colectivă, asemănător – dar nu identic – cu prevederile Articolului 5 din Tratatul NATO.
În esență, mecanismul ar funcționa pe baza unor acorduri bilaterale semnate între Ucraina și statele europene, care s-au angajat să îi ofere sprijin. Acestea ar include asistență militară promptă, măsuri economice, consolidarea capacității de apărare a Ucrainei și impunerea de sancțiuni suplimentare împotriva Federației Ruse. Însă, spre deosebire de clauza de apărare colectivă a NATO, acest cadru nu presupune automatizarea intervenției militare și nici trimiterea de trupe – aspect care rămâne la latitudinea fiecărui stat semnatar.
Potrivit unor surse apropiate negocierilor, planul a fost conceput ca o alternativă viabilă la aderarea propriu-zisă a Ucrainei la NATO, pe care Rusia a declarat-o inacceptabilă. Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a explicat că propunerea are ca scop asigurarea protecției Ucrainei fie prin intermediul Alianței Nord-Atlantice, fie printr-un angajament individual al statelor.
Discuțiile se află încă într-o fază incipientă și pot suferi modificări substanțiale. Deocamdată, nu este clar dacă propunerea Italiei va fi integrată în viitoarele acorduri de securitate europene. Însă ideea de a oferi Kievului o formă de protecție fără a acorda statut de membru NATO capătă din ce în ce mai mult teren în discuțiile dintre liderii continentali.
