Un cutremur masiv, cu magnitudinea de 8,8, a zguduit peninsula Kamceatka din estul Rusiei, declanșând alarme în întreaga regiune a Pacificului. În ciuda forței seismului, tsunamiul care a urmat nu a avut efectele devastatoare temute, iar autoritățile au confirmat că valurile nu au depășit patru metri în zonele afectate.
Cutremurul, care a avut loc la adâncime mică, a stârnit rapid reacții de evacuare în zonele costiere, amintind de tragediile din 2004 și 2011, când tsunamiurile au provocat pierderi umane și materiale enorme. Totuși, de data aceasta, impactul a fost semnificativ mai redus.
De ce nu a fost mai grav?
Specialiștii explică că înălțimea valurilor de tsunami este influențată nu doar de magnitudinea cutremurului, ci și de configurația fundului mării și a reliefului de coastă. În plus, adâncimea exactă a seismului poate schimba radical dinamica valurilor. Unele estimări sugerează că epicentrul ar fi putut fi situat mai adânc decât s-a raportat inițial, ceea ce ar fi redus energia transferată apei.
Kamceatka se află pe așa-numita „Centură de Foc a Pacificului”, o zonă extrem de activă seismic, unde plăcile tectonice se ciocnesc constant. Aici, placa Pacificului se mișcă spre nord-vest, provocând frecare și acumulări de energie care pot fi eliberate sub formă de cutremure puternice.
Sistemele de avertizare au făcut diferența
De această dată, sistemele moderne de monitorizare au permis evacuări rapide, evitând tragedii umane. Spre deosebire de evenimentele din trecut, când tsunamiurile au surprins comunitățile fără avertismente, acum autoritățile pot transmite alertă în timp util.
Experții avertizează că replici seismice pot continua în următoarea lună, iar monitorizarea va rămâne intensă. Deși cutremurele nu pot fi prezise cu exactitate, progresele în tehnologie și conștientizarea publică reduc riscurile și salvează vieți.
