Cercetătorii care activează în regiunile polare se află într-o competiție cu timpul pentru a descifra rolul microbilor în topirea accelerată a ghețarilor. În Arctic, unde încălzirea depășește de mult media globală, aceste forme de viață microscopică devin factori cheie în dinamica schimbărilor climatice.
Pe suprafețele acoperite de gheață, comunități întregi de microorganisme produc pigmenți întunecați care absorb căldura solară și grăbesc topirea. Fenomenul, denumit întunecare biologică, acoperă deja sute de mii de kilometri pătrați în Greenlanda și contribuie semnificativ la reducerea calotelor glaciare.
În același timp, nu toți microbii amplifică încălzirea. unele populații consumă metan, un gaz cu puternic efect de seră, și reduc emisiile naturale care altfel s-ar elibera în atmosferă. Această dualitate face ca înțelegerea ecosistemelor glaciale să fie și mai urgentă.
Ghețarii găzduiesc microbiomi unici, adaptați la condiții extreme de frig și lumină. Fiecare strat de zăpadă sau fragment de gheață conține mii de celule și virusuri, formând un mediu complex asemănător solului. Pierderea acestor habitate nu înseamnă doar o pagubă științifică, ci și dispariția unor adaptări genetice valoroase.
Impactul microbilor polarilor se extinde dincolo de zonele înghețate. Ei stau la baza lanțurilor trofice care susțin viața marină, de la plancton la mamiferele mari. Fără acești microbi, ecosisteme întregi ar intra în declin.
Cu ghețarii în retragere accelerată, cercetătorii propun crearea unei bănci internaționale de microbi polari, similară depozitului global de semințe din Svalbard. Astfel de măsuri ar putea păstra o parte din biodiversitatea care se pierde odată cu gheața.
Ceea ce se întâmplă în Arctic nu rămâne acolo. Modificările din aceste ecosisteme fragile se resimt la scară planetară, atât prin creșterea nivelului mărilor, cât și prin perturbarea ciclurilor biogeochimice.
