Un dosar penal instrumentat de Parchetul General a adus dovezi clare privind implicarea Rusiei într-o operațiune complexă de război hibrid, având ca scop influențarea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 și destabilizarea ordinii publice din România. Autoritățile române au identificat un mecanism sofisticat, construit cu sprijin extern, care a acționat prin intermediul unor companii asociate cu interese rusești, gestionând rețele de conturi false și boți care au ajuns la peste 1,3 milioane de cetățeni.
Răspunsul oficial al Kremlinului, care a negat orice implicare, a fost caracterizat ca fiind o tactică obișnuită de manipulare și de respingere a dovezilor. În realitate, probele adunate de organele române sunt consistente și vor fi prezentate în fața justiției. Această acțiune reprezintă un exemplu de coordonare instituțională eficientă, demers care poate servi ca model de reacție pentru alte state europene confruntate cu amenințări similare.
Democrația română a demonstrat reziliență, iar instituțiile de stat au acționat unit pentru a contracara această amenințare. Deși alegerile din noiembrie 2024 au fost ulterior anulate de Curtea Constituțională din cauza unor nereguli semnificative, inclusiv a presupuselor atacuri cibernetice și a unor finanțări ilegale, procesul electoral a fost reluat în 2025, când un candidat independent pro-european a obținut victoria.
Acest caz subliniază faptul că amenințările hibride nu au dispărut și că România trebuie să mențină vigilența. Este esențial ca țara să-și continue eforturile de apărare a integrității proceselor democratice și să transmită un mesaj ferm că nu este vulnerabilă la presiuni externe. Democrația se apără activ, iar răspunsul României a fost unul prompt și eficient.
