Autoritățile române au demascat o complexă operațiune de influențare a alegerilor prezidențiale, susținută din exterior, potrivit unor surse oficiale. Într-un comunicat public, un oficial de top a evidențiat că țara noastră a fost obiectul unor acțiuni coordonate menite să destabilizeze ordinea democratică.
„Răspunsul emis de Moscova este previzibil și se înscrie într-un pattern cunoscut de negare a evidențelor”, a afirmat acesta. „Realitatea, însă, rămâne neschimbată: există documente, rapoarte și probe care atestă în mod clar aceste încercări de interferență.”
Dosarul penal, gestionat de Parchetul General, a stabilit că au fost utilizate rețele sociale, conturi false și dispozitive automate pentru a amplifica anumite narative și a influența opinia publică. Sursa citată a mai adăugat că acest caz reprezintă un exemplu de cooperare interinstituțională eficientă, care poate servi ca model de urmat și de alte state.
„Democrația noastră nu este una statică; ea se adaptează și ripostează atunci când este pusă la încercare”, a subliniat oficialul. „Transmitem un mesaj clar: România are capacitatea de a se apăra și nu este receptivă la injoncțiuni străine.”
Pe de altă parte, Moscova a respins categoric acuzațiile, comparându-le cu cele din trecut privind alegerile din Statele Unite. „Toate aceste pretinse dovezi sunt nefondate”, a declarat un purtător de cuvânt al Kremlinului. „Am mai văzut scenarii asemănătoare, care ulterior s-au dovedit a fi false.”
Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost ulterior anulate de Curtea Constituțională, iar scrutinul a fost reluat în 2025. În final, un candidat independent, susținut de curentul pro-european, a obținut victoria.
Acest episod subliniază vulnerabilitățile persistente ale proceselor democratice în fața amenințărilor hibride și importanța vigilenței instituționale.
