Fostul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, și-a exprimat în repetate rânduri dorința de a obține Premiul Nobel pentru Pace, susținând că a încheiat șapte conflicte armate pe parcursul mandatelor sale. Printre acestea se numără acordurile dintre Armenia și Azerbaidjan, precum și tensiunile dintre Thailanda și Cambodgia.
Trump a menționat că a fost nominalizat de mai multe ori pentru acest premiu, inclusiv de către foști lideri ai unor state implicate în negocieri. În discuțiile sale publice, el a făcut adesea aluzii la faptul că merită recunoașterea, în contrast cu predecesorul său, Barack Obama, care a primit distincția în 2009.
Printre realizările pe care le invocă se numără semnarea unui acord de pace între Rwanda și Republica Democratică Congo, precum și eforturile de mediere în conflictele dintre India și Pakistan. De asemenea, Trump a intervenit în disputa privind barajul etiopian de pe Nil, deși unele afirmații ale sale au fost contestate de oficialități.
Unii experți în relații internaționale apreciază că anumite inițiative ale lui Trump, precum Acordurile Abraham, au avut un impact semnificativ, chiar dacă unele dintre cele „șapte războaie încheiate” sunt considerate mai degrabă gestionări temporare ale conflictelor decât soluții definitive.
Procesul de atribuire a Premiului Nobel pentru Pace implică o procedură riguroasă, iar simpla nominalizare nu constituie o recunoaștere oficială. Comitetul Nobel, format din cinci experți, analizează sute de candidați anual înainte de a face selecția finală.
Deși unele dintre intervențiile lui Trump în relațiile internaționale au fost apreciate, cercetători subliniază că există o diferență semnificativă între gestionarea temporară a conflictelor și rezolvarea lor pe termen lung. În ultima instanță, decizia de a acorda premiul aparține exclusiv Comitetului Nobel norvegian.
