Havana se confruntă cu o situație dramatică: străzi blocate de gunoaie, pene de curent care depășesc 20 de ore zilnic și o populație care își adaptează viața la programele oficiale de restricții. În cartierele departate de zonele turistice, mirosul puternic al deșeurilor nes colectate devine simptomul unei crize multidimensionale.
Autoritățile cubaneze recunosc oficial starea de „economie de război” în care trăiește țara. Datele economice confirmă o recesiune alarmantă, cu o scădere a PIB-ului estimată la 1,5% pentru anul viitor. Sectorul productiv este paralizat de lipsa cronică de energie electrică, iar turismul, una dintre principalele surse de venit, a înregistrat un declin semnificativ.
Problemele se extind dincolo de energia electrică. Aproximativ un milion de cubanezi nu au acces zilnic la apă potabilă, iar rațiile alimentare subvenționate au fost reduse substantial. Chiar și internetul devine un lux inaccesibil pentru mulți, cu costuri exorbitante după depășirea limitelor subvenționate.
Industria zahărului, odinioară mândria economiei cubaneze, a produs cea mai slabă recoltă din ultimele decenii, adâncind și mai mult criza economică. Economiștii avertizează că situația actuală depășește în gravitate chiar și perioada dificilă de după prăbușirea URSS.
În paralel cu aceste provocări, țara se confruntă cu un exod demografic fără precedent, populația scăzând sub 10 milioane de locuitori. Specialiștii subliniază că, pe lângă factorii externi, modelul economic centralizat și problemele structurale interne contribuie semnificativ la agravarea crizei.
Situația actuală ilustrează profundele dificultăți cu care se confruntă societatea cubaneză, unde viața de zi cu zi a devenit o luptă constantă cu lipsurile și restricțiile.
