În ultimii doi ani, spațiul media din țările democratice a preluat și amplificat, fără o verificare adecvată, mesajele propagandistice ale organizației Hamas. Acest fenomen a condus la o percepție deformată a realității, în care declarațiile teroriste sunt tratate ca informații de încredere.
Un exemplu recent provine de la un editor BBC, care a preluat și difuzat concluziile unui studiu susținând că în Gaza au murit mai mulți jurnaliști decât în cele două războaie mondiale și alte conflicte majore. Afirmația a fost rapid demontată de specialiști, care au evidențiat cifre istorice semnificative: peste 1.400 de jurnaliști ruși uciși în Al Doilea Război Mondial și 715 în războiul civil din Siria.
Cu toate acestea, narativa promovată de Hamas a căpătat o prezență constantă în sfera publică, fiind preluată fără rezerve de unele publicații și comentatori. Această tendință reflectă o problemă mai amplă: unele rețele de media abdică de la rolul de verificare a faptelor și preiau ca autentice informaii care provin de la surse cu agende politice sau financiare clare.
Propaganda anti-israeliană are surse diverse: simpatizanți ai mișcărilor radicale, entități finanțate din fonduri arabe sau chiar structuri teroriste. Ea a pătruns nu doar în discursul public, ci și în comunitățile evreiești și în societatea israeliană, influențând atât stânga, cât și unele segmente ale armatei.
Situația arată cât de maleabilă poate fi percepția publică și cât de importantă este prezența unui jurnalism autentic, bazat pe verificare, scepticism și rigoare. Efectul acestei propagande este profund: mulți nu mai înțeleg de ce sprijinirea luptei împotriva terorismului este o poziție etică fundamentală.
Este o alertă serioasă despre cum dezinformarea și manipularea pot modela opțiile morale și politice, cu implicații grave pentru securitatea colectivă și adevărul istoric.
