Într-un magazin din Budapesta, un vânzator vorbește despre cum clienții săi au început să cumpere mai puțin și să compare prețurile atent. Chiriile au crescut semnificativ, iar activități precum cinema-ul sau teatrul au devenit inaccesibile pentru mulți. Această situație reflectă tendințe economice mai largi în Ungaria.
Statisticile oficiale arată că prețurile la locuințe s-au dublat în ultimul deceniu. Inflația a acumulat o creștere de 50% din 2020 până acum, iar forintul a suferit deprecieri semnificative. Ca urmare, Ungaria se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul pe cap de locuitor, cu 30% sub media europeană.
Economia maghiară a încetinit vizibil, cu o creștere a PIB-ului de doar 0,2% în ultimul trimestru, una dintre cele mai slabe din UE. Sektorul auto, care a fost un pilon important, se confruntă acum cu dificultăți, iar investițiile străine în domenii precum bateriile electrice par să nu își atingă potențialul așteptat.
Antreprenorii locali se plâng de lipsa de predictibilitate și de reglementări greu de aplicat. Mulți au redus personalul sau au amânat investițiile. Criza se resimte și în logistică, unde firmele se luptă să-și mențină afacerile pe fondul creșterii costurilor.
Pe plan politic, opoziția critică guvernarea actuală, promițând deblocarea fondurilor europene înghețate și reluarea creșterii economice. Discuțiile publice se axează pe scăderea puterii de cumpărare și pe necesitatea unor reforme economice sustenabile.
