O discuție telefonică intensă, care a durat aproximativ o oră, a avut loc între președintele american și omologul său ucrainean. Dialogul a avut ca punct de plecare rezultatele recente ale unui summit internațional, care nu a condus la un acord de încetare a focului. Conform unor surse, liderul rus a afirmat că acest fapt aduce discuțiile mai aproape de deciziile cruciale.
Mai multe publicații de prestigiu au oferit detalii despre convorbire, care a avut loc în primele ore ale zilei de sâmbătă, și a implicat ulterior și alți șefi de state și de guverne. Informații suplimentare au fost confirmate duminică de reprezentanți oficiali americani.
Iată principalele aspecte deținute:
1. Modificarea poziției privind armistițiul
Președintele SUA a inițiat apelul în timpul unui zbor de întoarcere de la o întâlnire de top, unde se discutasemă anterior despre căile de restabilire a păcii. El a invitat pe loc partenerul ucrainean la o discuție față în față, programată să se desfășoare la scurt timp. În cadrul acestei întâlniri vor participa și lideri europeni de prim rang.
În mod surprinzător, poziția americană s-a schimbat radical după summit. Inițial, se susținuse că ar dori un stop al ostilităților cât mai rapid, însă ulterior, s-a aliniat cu perspectiva rusă, care exclude un armistițiu intermediar și insistă asupra unui acord de pace amplu, de durată. Președintele SUA a justificat acest lucru prin afirmarea că Rusia este o mare putere, pe când Ucraina nu se află în aceeași categorie.
2. Presiuni teritoriale și evaluări ale situației militare
În timpul conversației, președintele american a transmis avertismente primite de la liderul rus, potrivit căruia armata acestuia ar putea ocupa întreg Donbasul dacă ar dori. Partea ucraineană a respins aceste afirmații, calificându-le ca fiind false.
Situația pe teren rămâne extrem de tensionată, iar orice avans are un cost uman exorbitant, deși conflictul a intrat deja într-o criză de uzură.
3. Cerințe teritoriale explicite
O sursă a prezentat condițiile stabilite de Moscova privind schimburile teritoriale. Se cere recunoașterea integrală a regiunilor Donețk și Luhansk, inclusiv a zonelor încă necontrolate de forțele ruse. De asemenea, s-a promis înghețarea liniei frontului în zonele Herson și Zaporijjia, în schimbul acceptării cerințelor privind cauzele profunde ale conflictului.
Moscova deține în prezent aproximativ 70% din teritoriul regiunii Donețk și controlează o cincime din Ucraina. De asemenea, solicită recunoașterea oficială a Crimeei ca parte a Rusiei. În schimb, s-ar retrage din câteva zone limitrofe din nord și nord-estul țării.
4. Garanții de securitate și implicația occidentală
Liderul rus s-ar fi declarat dispus să ofere asigurări scrise că nu va mai ataca Ucraina, însă această promisiune ridică semne de întrebare având în vedere istoricul nerespectării angajamentelor. De asemenea, Moscova refuză în continuare aderarea Ucrainei la NATO.
S-a discutat despre posibilitatea unor garanții de securitate oferite de SUA și de statele europene, asemănătoare cu prevederile Articolului 5 al NATO, care să protejeze Ucraina în caz de agresiune. Președintele SUA s-a arătat deschis spre a sprijini o forță condusă de europeni, fără a angaja trupe americane direct.
5. Alte condiții
Alte cerințe menționate includ ridicarea parțială a sancțiunilor, recunoașterea limbii ruse ca oficială în Ucraina și protejarea bisericilor ortodoxe de rit rusesc. Kievul susține că aceste instituții religioase servesc interese de propagandă și spionaj.
6. Rezumatul condițiilor
Pe scurt, Rusia cere:
– Retragerea Ucrainei din Donețk și Luhansk;
– Înghețarea liniei frontului în anumite zone, cu implicații de anexare;
– Cedarea unor teritorii mici;
– Răspunsuri la motivele invocate pentru conflict;
– Garanții că nu va ataca din nou;
– Recunoașterea oficială a limbii ruse;
– Protecția bisericilor ortodoxe ruse;
– Recunoașterea Crimeei ca teritoriu rus;
– Ridicarea sancțiunilor.
Aceste condiții conturează un cadru complex și solicitant pentru orice viitoare discuții de pace.
