O decizie judiciară care interzice hrănirea porumbeilor în spațiile publice din Mumbai a declanșat o dezbatere intensă între autorități, activiști pentru drepturile animalelor și cetățenii cu obiceiuri tradiționale. Măsura, motivată de riscurile sanitare, a generat proteste și discuții aprinse despre echilibrul dintre protecția sănătății și respectarea tradițiilor culturale.
În ultima perioadă, sute de persoane s-au confruntat cu forțele de ordine în semn de protest față de închiderea unor locuri dedicate hrănirii păsărilor, cunoscute local sub denumirea de kabutarkhana. Unii participanți au escaladat acțiunile, ajungând să distrugă acoperișurile acestor spații și să anunțe greve ale foamei. Potrivit unor surse, aproximativ 15 persoane au fost reținute temporar în timpul unui astfel de eveniment.
Autoritățile justifică interdicția prin pericolul reprezentat de excrementele porumbeilor, care pot conține agenți patogeni ce provoacă boli pulmonare și respiratorii. Această problemă nu este singulară orașului Mumbai. Similar, orașe precum Veneția, Singapore, New York și Londra au adoptat reglementări pentru a limita hrănirea acestor păsări în zonele publice. În India, și alte orașe, precum Pune și Thane, au introdus măsuri similare, iar Delhi analizează emiterea unui aviz împotriva practicii.
Pe de altă parte, opozanții interdicției susțin că porumbeii fac parte integrantă din cultura și tradiția locală. În cinematografie, de exemplu, scenele cu porumbei hrăniți sunt folosite pentru a evoca atmosfera specifică unor orașe indiene. Unele comunități, precum cea jainistă, consideră hrănirea porumbeilor o datorie religioasă. Mulți cetățeni, care au dezvoltat relații emoționale cu aceste păsări de-a lungul deceniilor, se opun ferm măsurilor restrictive.
Expertiza științifică indică faptul că expunerea prelungită la excrementele porumbeilor poate duce la boli grave. Rapoarte recente arată că populația de porumbei a crescut semnificativ în ultimii ani, iar fiecare pasăre poate produce până la 15 kg de excremente anual. Cazuri medicale confirmate în Delhi, inclusiv decesul unui copil, au fost atribuite expunerii la aceste deșeuri.
Ca potențială soluție de compromis, unele organizații propun permiterea hrănirii controlate, în anumite intervale orare, pentru a permite autorităților să mențină igiena publică. Curtea Supremă din Bombay a înființat deja un grup de experți care să studieze alternative viabile.
În esență, dezbaterea din Mumbai reflectă o tensiune globală între necesitatea de a proteja sănătatea publică și dorința de a păstra tradițiile și conexiunile emoționale cu fauna urbană.
