În Serbia, pentru a cincea noapte consecutivă, au avut loc ciocniri între demonstranți și forțele de ordine. Incidentele s-au declanșat după ce un grup de persoane a dat foc birourilor Partidului Progresist Sârb (SNS), formațiunea aflată la putere.
Potrivit informațiilor disponibile, poliția din orașul Valjevo a intervenit cu gaze lacrimogene și grenade paralizante împotriva unui grup de manifestanți care au atacat sediile partidului. În capitala Belgrad și în Novi Sad au fost raportate numeroase cazuri de violență, iar autoritățile sunt acuzate de utilizarea excesivă a forței. Ministerul de Interne al Serbiei a respins acuzațiile.
Protestele au început inițial ca reacție la prăbușirea unei gări din Novi Sad, eveniment care a provocat moartea a 16 persoane. Pe fondul acestei tragedii, sârbii cer alegeri anticipate și pun sub semnul întrebării conducerea președintelui Aleksandar Vučić, aflat la putere de 12 ani.
Deși marea majoritate a protestelor au fost pașnice, în ultimele zile au apărut și confruntări violente. Sâmbătă seara, forțe anti-tulburare au fost dislocate în mai multe orașe, iar birourile partidului de guvernare au devenit ținta principală a nemulțumirilor.
Reacția internațională nu a întârziat. Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a cerut autorităților sârbe să evite arestările arbitrare și să reducă tensiunile. Pe de altă parte, Moscova și-a exprimat sprijinul pentru președintele Vučić, afirmând că nu va rămâne indiferentă la evenimentele din Serbia.
Președintele sârb a reacționat pe rețelele sociale, denunțând violența și promițând că cei responsabili vor fi pedepsiți. El a respins în mod repetat cererile de alegeri anticipate și a caracterizat protestele ca fiind parte a unui plan extern de destabilizare.
Protestele, care au adus sute de mii de oameni în stradă, reflectă o nemulțumire profundă a societății față de corupție și față de modul de gestionare a țării.
