În cadrul unei ceremonii oficiale desfășurate la Tokyo, mii de persoane au adus un omagiu celor peste trei milioane de japonezi care și-au pierdut viața în timpul conflictului. Momentul de reculegere a avut loc la aceeași oră cu cea în care, acum opt decenii, împăratul Hirohito a anunțat capitularea țării.
Deși ceremonia oficială a fost organizată într-o arenă din capitală, un grup de politicieni s-a deplasat la Altarul Yasukuni, un loc controversat datorită faptului că aici sunt comemorați și militari condamnați pentru crime de război. Vizitele la acest lăcaș au stârnit în trecut tensiuni diplomatice cu țări precum China sau Coreea de Sud, care consideră astfel de gesturi ca o lipsă de remușcare față de agresiunile din trecut.
Printre cei care au vizitat altarul se numără și unii miniștri și parlamentari, în timp ce prim-ministrul a optat să trimită un ornament religios, evitând astfel o prezență directă. Acest lucru a readus în discuție modul în care Japonia abordează memoria istorică și transmiterea acesteia generațiilor viitoare.
Într-un editorial recent, un cotidian important sublinia importanța construirii unei viziuni pașnice, bazate pe lecțiile istorice. Dezbaterea privind răspunderea în război și modul de prezentare a evenimentelor din perioada militaristă rămâne un subiect sensibil în societatea japoneză, mai ales în contextul în care numărul supraviețuitorilor din acea epocă scade constant.
Tensiunile istorice, combinate cu prezența unor voci care minimizează sau contestă anumite aspecte ale trecutului, continuă să influențeze relațiile Japoniei cu vecinii săi din Asia.
